Home 

     

JACQUES PRÉVERT

      traducere din franceză de Dan Dănilă ©

PENTRU  A  FACE  PORTRETUL  UNEI  PĂSĂRI
                                        pentru Elsa Enriquez

Pictează întâi o colivie cu o uşă deschisă

apoi pictează ceva drăguţ ceva simplu ceva frumos

ceva folositor pentru pasăre

apoi sprijină pânza de un copac

într-o grădină într-o pădure într-un crâng

ascunde-te după copac nu vorbi nu te mişca...

Uneori pasărea vine imediat

dar s-ar putea să treacă ani până când se hotăreşte

Nu descuraja aşteaptă

aşteaptă ani dacă e nevoie

căci iuţeala sau lentoarea sosirii păsării

n-are nici o legătură cu gradul de reuşită al tabloului

Când pasărea soseşte dacă soseşte

stai complet nemişcat aşteaptă să se strecoare în cuşcă

şi când a intrat închide uşa cu penelul încetişor

apoi şterge gratiile una câte una

cu grijă să nu-i atingi păsării nici o pană

Apoi fă portretul copacului

alegând cea mai frumoasă ramură pentru pasăre

pictează verdele frunzişului şi răcoarea vântului

pulberea soarelui şi zumzetul animalelor ierbii

în căldura văratică şi apoi aşteaptă ca pasărea

să se hotărească să cânte

Dacă pasărea nu cântă este semn rău

e semn că tabloul nu e reuşit

dacă însă cântă e semn bun

e semn că poţi să semnezi

Atunci smulge cu blândeţe o pană din penajul păsării

şi scrie-ţi numele într-un colţ al tabloului.

AM  VĂZUT MAI  MULŢI...

L-am văzut pe unul şezând pe şapca altuia
era palid
tremura
aştepta ceva... n-are importanţă ce...
războiul... sfârşitul lumii...
îi era absolut imposibil să facă vreun gest sau să vorbească
iar celălalt
celălalt care îşi căuta şapca "lui" era şi mai palid
şi el tremura
şi repeta fără oprire:
şapca mea... şapca mea... şi îi venea să plângă

L-am văzut pe unul care citea ziarele
l-am văzut pe unul care saluta drapelul
l-am văzut pe unul îmbrăcat în negru
avea un ceas
un lanţ de ceas
un portmoneu
legiunea de onoare
şi un pince-nez.
L-am văzut pe unul trăgându-şi copilul de mână
şi strigând...
l-am văzut pe unul cu un câine
l-am văzut pe unul cu un baston cu sabie
l-am văzut pe unul plângând
l-am văzut pe unul intrând într-o biserică
l-am văzut pe unul ieşind de acolo...

CĂNTECUL  STICLARULUI

Cât e de frumos
ce poţi vedea, aşa
prin nisip prin pahar
prin geam
priviţi de exemplu
cât e de frumos
acest tăietor de lemne
acolo jos, departe
retezând un copac
pentru a face scânduri
pentru tâmplar
care trebuie să facă un pat mare
pentru micuţa florăreasă
care se va mărita
cu aprinzătorul de lampioane
care aprinde în fiecare seară luminile
pentru ca pantofarul să vadă mai bine
când repară pantofii lustruitorului
care perie pantofii tocilarului
care ascute foarfecile frizerului
care tunde vânzătorul de păsari
care dă păsările tuturor
pentru ca toată lumea să fie fericită.

CORTEGIU

Un bătrân de aur cu un ceas îndoliat
o regină a muncii cu un om al Angliei
şi oameni ai păcii cu păzitori ai mării
un husar de recuzită cu un curcan al morţii
un şarpe de cafea cu o râşniţă cu ochelari
un vânător pe sârmă cu un dansator de capete
un mareşal de spumă de mare cu o pipă în retragere
un căcăcios în costum negru cu un gentleman în maiou
un compozitor de agăţat cu un vânat de muzică
un prinzător de conştiinţe cu un creator de maimuţe
un tocilar de Coligny cu un amiral de foarfeci
o călugăriţă de Bengal cu un tigru din Saint-Vincent-de-Paul

un profesor de porţelan cu un restaurator de filozofie

un controlor al Mesei Rotunde cu nişte cavaleri ai Companiei de gaz a Parisului

un canar pe Sfânta Elena cu un Napoleon pe portocală

un cioclu de Samotrace cu o victorie de cimitir

un şlep de familie numeroasă cu un tată de mare

un membru al prostatei cu o hipertrofie a Academiei franceze

un cal mare inpartibus cu un mare episcop de circ

un controlor cu crucea de lemn cu un mic cântareţ de autobuz

un chirurg teribil cu un copil dentist

şi generalul de stridii cu deschizătorul de iezuiţi.

 

CÂNTEC

În ce zi suntem

suntem în toate zilele prietene

suntem toată viaţa

iubirea mea

ne iubim şi trăim

trăim şi ne iubim

şi nu ştim ce e viaţa

şi nu ştim ce e ziua

şi nu ştim ce e iubirea.

 

ALICANTE

O portocală pe masă

rochia ta pe covor

şi tu în patul meu

dulce dor al prezentului

răcoare a nopţii

căldură a vieţii mele

MICUL DEJUN

El a pus cafeaua în ceaşcă

a pus laptele în ceaşca de cafea

a pus zahărul în cafeaua cu lapte

a amestecat cu linguriţa

a băut cafeaua cu lapte

a aşezat ceaşca fără să-mi vorbească

a aprins o ţigară

a făcut rotocoale cu fumul

a pus scrumul în scrumieră

fară să-mi vorbcască

fără să mă privească

s-a ridicat şi-a pus şapca pe cap

şi-a luat mantaua de ploaie fiindcă ploua

şi a plecat prin ploaie

fără un cuvânt fără o privire

iar eu mi-am lăsat fruntea în palme şi am plâns.

 

PENTRU  TINE  IUBIREA  MEA

M-am dus la târgul de păsări

şi am cumpărat păsări pentru tine iubirea mea

M-am dus la târgul de flori

şi am cumpărat flori pentru tine iubirea mea

M-am dus la târgul de fiare

şi am cumpărat lanţuri

lanţuri grele penru tine iubirea mea

M-am dus la târgul de sclavi

şi te-am căutat

dar nu te-am găsit iubirea mea.

 

ISTORIA CALULUI

Oameni buni ascultaţi-mi jelania
ascultaţi istoria vieţii mele
vă vorbeşte un orfan
care vă povesteşte micile lui necazuri
...
Într-o zi un general
sau poate că era noapte
un general deci
a omorât doi cai sub el
aceşti doi cai erau
...
ce amară e viaţa
era bietul taică-meu
şi biata maică-mea
care s-au ascuns sub pat
sub patul generalului care
s-a ascuns în ariegardă
într-un mic oraş din Midi.
Generalul vorbea
vorbea noaptea singur
vorbea în general despre micile lui necazuri
şi astfel taică-meu
şi astfel maică-mea
...
au murit de plictiseală.

Pentru mine viaţa de familie se sfârşise deja
ieşind de la masa de seară
am fugit la galop
am fugit spre marele oraş
unde totul străluceşte şi scânteiază
într-un cuvânt am ajuns la Sabi în Paro
pardon vorbesc pe limba cailor
într-o dimineaţă am ajuns la Paris
am cerut să văd leul
regele animalelor
am primit o lovitură de bâtă
într-o nară
fiindcă era război
războiul care continua
mi s-au pus ochelari
şi iată-mă mobilizat
şi fiindcă era război
războiul care continua
viaţa devenise scumpă
viii se împuţinau
şi cu cât se împuţinau
cu atât mă priveau oamenii
cu priviri mai ciudate
şi cu dinţii clănţănind
mă numeau beefsteak
cred că era în engleză
...
toţi cei care trăiau
şi care mă mângâiau
aşteptau să mor
ca să se sature cu mine.

Într-o noapte în grajd
într-o noapte când dormeam
am auzit un zgomot ciudat
o voce pe care o cunoşteam
era vechiul general
vechiul general care revenea
care revenea cu o reverenţă
cu un vechi comandant
şi credeau că eu dorm
şi vorbeau foarte încet.

Destul destul orez şi apă
noi vrem să ne-nfruptăm din iapă
trebuie să-i punem în ovăz
ace de patefon.
Atunci sângele meu a pornit roată
ca un cal de carusel
şi ieşind din grajd
m-am înfundat în pădure.

Acum războiul s-a sfârşit
şi vechiul general a murit
a murit în patul lui
dar eu trăiesc şi asta e important
bună seara
noapte bună
poftă bună domnule general.


ACEASTĂ IUBIRE

Această iubire
atât de violentă
atât de fragilă
atât de tandră
atât de disperată
această iubire
frumoasă ca ziua
şi urâtă ca vremea
când vremea e urâtă
această iubire atât de adevărată
această iubire atât de frumoasă
atât de fericită
atât de veselă
şi de derizorie
tremurând de frică precum un copil în întuneric
şi atât de sigură de ea
ca un om liniştit la mijlocul nopţii
această iubire care îi înfricoşa pe ceilalţi
îi făcea să vorbească
îi făcea să pălească
această iubire ...
pentru că noi o
rănită împlinită negată uitată
pentru că noi o
această iubire întreagă
atât de vie încă
şi de însorită
este a ta
este a mea
acea care a fost
acest lucru mereu nou
şi care nu s-a schimbat
la fel de reală ca o plantă
la fel de tremurătoare ca o pasăre
la fel de caldă la fel de vie ca vara
putem amândoi
să plecăm să revenim
putem să uităm
şi putem să readormim
să ne trezim să suferim să îmbătrânim
iar să readormim
să visăm despre moarte
să ne trezim să surâdem şi să râdem
şi să întinerim
iubirea noastră rămâne
încăpăţânată ca un catâr
trăind ca dorinţa
crudă ca memoria
proastă ca regretele
tandră ca amintirea
rece ca marmura
frumoasă ca ziua
fragilă ca un copil
ea ne vorbeşte surâzând
şi ne vorbeşte fără să spună nimic
iar eu o ascult tremurând
şi strig
strig pentru tine
strig pentru mine
o implor
pemtru tine pentru mine pentru toţi cei ce se iubesc
şicare s-au iubit
da îi strig
pentru tine pentru mine pentru toţi ceilalţi
pe care nu-i cunosc
râmâi
aici unde eşti
aici unde erai odinioară
rămâi aici
nu te mişca
nu te duce
noi care suntem iubiţi
noi te-am uitat
tu nu ne uita
noi nu te avem decât pe tine pe pământ
nu ne lăsa să devenim reci
tot mai îndepărtaţi mereu
şi oriunde
dă-ne un semn de viaţă
mult mai târziu într-un colţ de pădure
în pădurea memoriei
apari dintr-o dată
ţine-ne de mână
şi salvează-ne.

                                                back