Home

 

 

 

După un an de la tentativa eșuată de puci, USL are o majoritate confortabilă în Parlament, dar apar primele semne de dezbinare; urmașii nomenclaturii comuniste și securiștii se ceartă tot mai des, nemulțumiți de felul cum se împart sferele de influență, resursele, contractele cu statul și alte "ciolane". Guvernul "cel mai cinstit din istoria României" a pierdut 13 demnitari din motive de incompatibilitate, plagiate, dosare penale sau alte "mici" probleme. Amatorism, greșeli, gafe peste gafe, minciuni, adoptarea pe bandă rulanta a ordonanțelor de urgență, cu aceasta se pot lăuda "emanații" după un an de ne-guvernare... aștept să cadă șandramaua, odată cu niște posturi TV de propagandă și spălare pe creiere, care prostesc poporul... justiția a reușit să pună după gratii câțiva "grei"... sper să continue într-un ritm accelerat... dreapta încearcă să se regrupeze, împotriva firii cunoscute a românului, de individualist și egoist neîncrezător și în propria umbră, dar răsplătind cu voturi demagogia și orice mică ridicare de salariu finanțată prin inflație... electoratul se trezește în ritm de melc...

 

 

PERPETUA CRIZĂ A ROMÂNIEI

Încercarea de lovitură de stat și urmările ei au plasat România pe o orbită antieuropeană și antidemocratică foarte periculoasă, divizând și antagonizând populația, subminând statul de drept și lovind în justiție, tocmai acum când aceasta începe să rezolve mari dosare de corupție și să își facă datoria. Guvernul este controlat din umbră de oameni cu dosare penale, de vechi comuniști și de așa zișii baroni locali care finanțează și vor să controleze politica internă și externă.

Majoritatea românilor nici nu înțeleg gravitatea situației, manipulați de posturi ca Antena 3, care propagă ura față de Băsescu, xenofobia și mint cu nerușinare; slaba pregătire politică și lipsa democrației pornește de sus în jos, de la Guvern și Parlament. Ponta și Antonescu instigă la proteste publice și declară ilegală decizia CCR, pe care totuși o vor accepta. Aceasta înseamnă;

1. Că acceptă o ilegalitate cu consecințe grave pentru țară, devenind astfel infractori.

2. Că nu realizează legalitatea deciziei CCR, prin aceasta demonstrând necunoașterea Constituției și a legilor, ceea ce îi descalifică din orice funcție publică și de conducere. În ambele cazuri ei trebuie să-și dea urgent demisia.

Pentru Traian Băsescu urmează o perioadă foarte grea, de coabitare cu un Guvern și un Parlament ostile lui; va trebui să încerce salvarea justiției, care nu are voie să fie controlată de USL. Fără sprijinul Occidentului și al USA, lovitura de stat ar fi reușit și USL ar fi reușit să controleze și manipuleze toate puterile Statului.

 

A murit marele poet, omul deosebit Mircea Ivănescu

tocmai am aflat că azi dimineaţă (21 iulie) ne-a părăsit poetul şi traducătorul Mircea Ivănescu, doar la câteva luni după împlinirea vârstei de 80 de ani; deşi trăiesc în Germania, îl revedeam de mai multe ori pe an şi îi telefonam de câte ori aveam ceva deosebit să-i transmit. L-am văzut ultima dată chiar de ziua lui, pe 26 martie. Era îmbrăcat complet în negru şi avea mai multe cicatrici proaspete pe faţă, datorate faptului că îl bărbierise o persoană nepricepută. Îl vizitam în fiecare an şi de fiecare dată, mai ales în ultimii 5-6 ani, îmi spunea "oricum ne vedem pentru ultima oară" iar eu încercam să îl contrazic şi să îl consolez, dar el îmi zâmbea doar şi apoi ofta. Acum toate cuvintele sunt neputincioase, mi-e greu să spun ceva original sau spiritual, va trebui să treacă ceva timp ca să îmi revin şi să scriu despre MI. De la prima noastră întâlnire (cred că era prin 1972, la sediul revistei Transilvania aflat pe atunci în Piaţa Mică) au trecut aproape 40 de ani, în care l-am iubit mereu ca pe un tată, unchi sau frate mai mare... Acum, toate premiile şi onorurile care i s-ar fi cuvenit, nu mai au însemnătate, acum el se află în Parnasul poeţilor... Dumnezeu să-l odihnească !

               

Poetul

Mulţi ani a avut o cameră doar a lui

pentru durere, deci să nu-l invidiaţi.

Prima dată a plecat femeia măruntă

cu o carte strânsă între degete, apoi

pisicile, apoi treptat lumina ochilor

ca un peisaj cu prieteni la fereastră.

Au rămas poeziile, fantomele mute

cu care şoptea mereu despre mopete

înnopteanu şi cuţitul de argint, prima

zăpadă sau razele aproape materiale

care îţi prelungesc orice gesturi când

încerci să îţi aminteşti cum erau toate

când mai erau. Prin lentilele groase,

refluxul de neoprit al luminii înspre

locul acela în care toţi ne întoarcem.

Eu, doar o siluetă în fotoliul străvechi

sunt încă acolo, aştept cuvintele de

îmbărbătare că totul va fi bine, mereu.

                                               21.07.2011

 

 

SCANDAL  LA  USR

Un adevărat conflict între generaţii este reflectat de numeroase articole care apar în ultima vreme în presa culturală; se vorbeşte despre premii şi alte beneficii acordate "pe sprânceană", de jurizări sau primiri de membri aranjate, de găşti şi bisericuţe, de cenzură,  liste negre şi multe alte noţiuni preluate din nomenclatorul perioadei totalitare. Proteste, demisii şi atacuri la adresa conducerii USR şi mai ales a lui Nicolae Manolescu, o stare generală de învrăjbire, reproşuri mai voalate sau mai directe referitoare la netransparenţă, răzbunări, anatemizări, excluderi, hotărâri despotice, ameninţări sau jigniri gratuite aduse unor membri mai tineri sau care au avut curajul să critice conducerea USR. Vechea gardă din conducerea USR confundă instituţia însăşi cu propriile persoane, votate şi sus-puse în funcţii temporare, îşi asumă drepturi şi puteri nestatutare sau imorale chiar, ameninţă cu tot felul de sancţiuni, cu mult înainte de a le discuta măcar în forumurile îndrituite să le aplice. Critica de jos în sus nu prea este tolerată, se vorbeşte de nerecunoştinţa celor primiţi în USR, sau şi mai rău, a unor premianţi – ia te uită, eu credeam că premiile literare (mai ales cele pe merit), nu sunt cadouri sau privilegii, ci gesturi fireşti de încurajare şi răsplată, finanţate din cotizaţii sau alte fonduri care trebuie administrate cu mare răspundere, deci nişte drepturi pur şi simplu ale celor mai buni. Primirea unui premiu nu poate presupune dispariţia simţului critic, al dreptăţii sau îngrădirea libertăţii de exprimare. Pentru această libertate de exprimare s-a luptat prea mult, chiar cu jertfe, pentru a mai putea fi ignorată sau desfiinţată în numele unei recunoştinţe prost înţelese. În numele ei, voi fi mereu numai şi numai de partea celui care îşi exprimă o nemulţumire, a celui care critică, chiar riscând să greşească. Dacă despre limbaj şi nuanţe se poate discuta, fondul problemei nu poate fi nicidecum ignorat sau bagatelizat, cu atât mai puţin pus la index în numele unei morale întoarse pe dos. Altfel ne-am întoarce brusc cu multe decenii înapoi! Probabil că aceste generaţii de scriitori, cu sau fără funcţii, care au trăit majoritatea vieţii lor în totalitarism, nu sunt capabile să accepte democraţia în toată deplinătatea ei, foştii membri de partid au nişte reflexe nevindecabile şi trebuie să dispară, USR-ul are nevoie de noi alegeri, pentru ca instituţia aceasta să se înnoiască cu adevărat, să accepte sincer transparenţa şi spiritul critic, istoria noastră, şi nu doar cea literară, trebuie rescrisă, iar scările valorice să ţină întotdeauna cont şi de moralitate, verticalitate, obiectivitate, care sunt uneori mai importante chiar decât numărul de premii sau cărţi publicate. Mai sunt persoane în ţara asta care se consideră deasupra legilor sau a criticii, care parcă enunţă numai adevăruri absolute, axiome şi legi atunci când deschid gura sau pun condeiul pe hârtie! Apucături de politruc cu pistolul în cizmă, un fel de dictatură a intelectualului care o ia razna...

 

Mineriada – 21 de ani

 

Voi nu mă auziţi, tăcuţilor, ce doar în cor

puteţi articula, chiar fără voie,

fără talent şi fără dirijor.

Aţi strâns numai steril, o piatră oarecare,

deşi strălucitoare, care acum

precum o stâncă mare vă zdrobeşte

iar noi nici nu vă mai compătimim

 

Dispreţul sau tăcerea nu vă doare,

eu cred că iar v-aţi îmbătat de soare

când aţi strigat, atât de disonant,

noi nu gândim, muncim!

 

Actori ce poartă tava într-o farsă,

grămezi de figuranţi în scenele de luptă,

o apă cenuşie, tulbure, ce se revarsă...

 

******

 

Centenar Wolf von Aichelburg

 

la 3 ianuarie 2012 se vor împlini 100 de ani de la naşterea poetului, prozatorului, traducătorului, compozitorului şi artistului plastic Wolf von Aichelburg. O viaţă dedicată exemplar creaţiei, un destin cu momente tragice, cele ale închisorii şi domiciliului forţat, peste care artistul a trecut cu seninătatea celui care nu se abate de la ţel. A tradus mult şi din autori români, unii dintre ei cunoscuţi prin carcerele comuniste. A ajutat mulţi scriitori şi poeţi tineri, moral, spiritual şi material.

    Dar pe cât de generos a fost Aichelburg cu contemporanii lui, pe atât de vitregă pare a-i fi posteritatea, care pare că l-a uitat; doar rareori este pomenit în literatura de specialitate, de obicei în legătură cu Cercul Literar de la Sibiu.

    Să sperăm că măcar momentul unic al centenarului va îndrepta această stare de lucruri şi că Sibiul, ca şi Freiburgul, îşi vor comemora cum trebuie cetăţeanul. Sunt sigur că şi revistele Transilvania şi Euphorion din Sibiu, precum şi cele ale românilor din München aşteaptă materiale inedite (fotografii, articole, traduceri, etc) referitoare la marele artist.

    Ca unul care l-am cunoscut şi tradus în româneşte, îmi permit să vă reamintesc acest eveniment şi să vă invit pe toţi, cititori şi scriitori, să-l comemorăm cum se cuvine pe Wolf von Aichelburg.